Polen: Plante polenifere

polen

POLEN- PLANTE POLENIFERE

In tara noastra, plantele cu productivitatea foarte buna si buna in polen, sunt prezentate intr-un tabel date de Ion Cirnu si completat de noi, in care sunt trecute data infloririi si culoarea ghemotoacelor de polen.

Se poate deduce in mod clar cum din sute si mii de specii florale, aria specia speciilor florale melifere cu productivitate foarte buna si buna in polen, este destul de redusa.

NR

Crt.

Denumirea speciei Perioada inflorii Productivi-tatea Culoarea ghemotoacelor
Salics alba (salcia alba) III-IV Foarte buna Galben lamaie
Salics cinereea (zalogul) III-IV Foarte buna Galben lamaie
Salics caprea (salcia capreazca) III-IV Foarte buna Galben lamaie
Prunus avium (ciresul) IV-V Foarte buna Galben cafenie
Prunus cerasus (visinul) IV-V Foarte buna Galben cafenie
Malus domestica (marul) IV-V Foarte buna Galben deschis
Pirus communis (parul) IV-V Foarte buna Galben deschis
Brasica napus (rapita) IV-V Foarte buna Galben lamaie
Taraxacum officinale (papadia) IV-X Foarte buna Galben inchis
Acer tartaricum (artar) V-VI Foarte buna Galben
Papaver rhoeos (macul rosu) V-VI Foarte buna Maron inchis
Sinapis alba (mustarul alb) V-VI Foarte buna Galben lamaie
Amorpha fruticosa (salcia mica) VI-VII Foarte buna Galben portocaliu
Rubus idaeus (zmeurul) VI-VII Foarte buna Cenusiu deschis
Onobrychis viciaefolia (sparceta) V-VII Foarte buna Galben lamaie
Koelreuteria paniculata (clocotisul) VI-VIII Foarte buna Galben portocaliu
Polygonum fagopyrum (hrisca) VI-IX Foarte buna Galben
Cucurbita sp. (dovleacul) VI-IX Foarte buna Galben portocaliu
Zea mays (pormbul) VI-X Foarte buna Galben
Asclepias syriaca (ceara albinei) VII-VIII Foarte buna Galben
Sorghum vulgare (sorgul) VII-IX Foarte buna Galben deschis
Dahlia sp. (gherghina) VIII-IX Foarte buna Portocaliu
Helleborus purpurascens (spanz) IV-VI Foarte buna Galben deschis
Prunus spinosa (porumbar) IV-VI Foarte buna Galben
Centaurea cyanus (albastrita) IV-VIII Foarte buna Galben lamaie
Cornus sp. (corn) IV-VII Foarte buna Galben
Echinops (maciuca ciobanului) IV-VII Foarte buna Galben lamaie
Vaccinium myrtillus (afin) IV-VII Foarte buna Cafeniu inchis
Calluna vulgaris (iarba neagra) IV-VIII Foarte buna Galben
Alnus sp. (aninul) III-V Buna Cafeniu deschis
Crocus moesiacus(brandusa galbena) III-IV Buna Galben
Ulmus campestris (ulmul) III-IV Buna Galben verzui
Betula alba (mesteacanul) IV-V Buna Galben
Prunus cerasifera (corcodusul) IV Buna Galben deschis
Cyonia japonica (gutuiul) IV-V Buna Galben inchis
Rosa canina (macesul) IV-V Buna Galben inchis
Quercus sp. (stejarul) V Buna Galben verzui
Fagus silvatica (fagul) V-VI Buna Galben
Aesculus hippocastanum (castan salbatic) V-VI Buna Galben deschis
Phacelia tanacetifolia (facelia) V-X Buna Cafeniu inchis
Trifolium hybridum (trifoi hibrid) V-X Buna Cafeniu inchis
Trifolium repens (trifoi alb) V-X Buna Cafeniu inchis
Melilotus albus (sulfina alba) VI-IX Buna Galben
Aster amellus (steluta de toamna) VIII-X Buna Cafeniu inchis
Tilia patifolia (teiul) V-VI Buna Galben
Robinia pseudoacacia (salcam) V-VI Buna Galben deschis
Salvia pratensis (salvia) IV-V Buna Galben lamaie

2.3. INCUBAREA POLENULUI

Aratam in capitolul precedent ca polenul cules de albine este aglomerat in grunji de 8 pana la 12 miligrame in greutate. O particularitate demna de semnalat este aceea ca albina aduna intr-un ghemotoc aceiasi specie de polen, iar amestecul floral se realizeaza ulterior, fie in colectorul amplasat in fata stupului, fie in faguri. In lucrarile efectuate de noi si asupra carora vom reveni in capitolele urmatoare, am utilizat polen poliflor. Dealtfel, chiar atunci cand se vorbeste despre polen monoflor(cules de albine) se intelege ca procentul polenului monoflor reprezinta circa 80%, iar restul de 20% fiind reprezentat de diferite specii florale care au aceiasi perioada de inflorire. In scopul diferentierii unor particularitati specifice de actiune biologica a polenului, am utilizat 4 sorturi de polen.

  1. Polen de camp (artar 45%, corcodusul 45% si Cerasus vulgaris 10%).
  2. Polen de deal (Prunus 30%, albastrita 30%, maciuca ciobanului 25%, papadia 5%, salvia 5%, salcam 5% ).
  3. Polen de munte (spanz 50%, porumbarul 50%).
  4. Polen Apis-Flora (polen francez)-(afin 50%, iarba neagra 50%)

… Desi in experientele de laborator s-a lucrat cu extreacte apoase de polen in grunji ca atare s-au ca pastura, am observat ca incubarea polenului in camera umeda, 24 ore la 37 ˚C, ofera conditii superioare in ceea ce priveste eliberarea continutului de aminoacizi. Pentru acest motiv am suprapus datele obtinute prin dozari biochimice unui studiu microscopic asupra modificarilor suferite de grauntele de polen in timpul incubarii. Dinamica acestui proces poate fi sintetizata in felul urmator:

  1. In prima faza are loc intr-unul sau mai multe puncte o lizare a membranei celulozice (exina), neintalnita in procedeul de fierbere la grauntele de polen.
  2. Intina  in portiunile lizate ale exinei se invagineaza.
  3. In faza a treia, se observa evaginarea intinei si reticulului endoplasmic, care depasesc marginile lizate ale exinei.
  4. Faza a patra si ultima – in care intina evaginata se sparge si grauntele de polen se gleste de continutul sau.

 

 

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>