mai

Lucrari apicole.

Iata-ne in luna mai, una din cele mai frumoase ale anului. Unii pomi frutciferi sunt inca in floare. Campiile s-au imbracat in verde crud, in gradini si parcuri florile abunda, aerul are in el ceva tonifiant. Albinele apreciaza si ele aceasta renastere si activitatea lor este debordanta. Caldura de afara resursele melifere naturale, eventualele hraniri de stimulare si ramele pe care le-am adaugat treptat, toate acestea au facut ca stupii nostril sa se umple cu albine, fiind pregatiti sa faca fata cu cinste primului mare cules, salcamul, care isi face impetuos intrarea pe scena apicola.

ATENTIE LA ROIT!

Daca nu dam albinelor si matcii spatial tebuitor ca ele sa lucreze in voie, s-ar putea sa acem de-a face cu acest fenomen, pe cat de necesar perpetuarii speciei in salbaticie, pe atat de daunator in cultra apicola. In stupii orizontali crearea de spatiu se face prin adaugarea de rame; in cei verticali prin adaugarea de corpuri sau magazine.

Cand se adauga magazinul?

Este o intrebare care ii nelinisteste pe multi stupari, stiut fiind ca si prea tarziu si prea curand este rau: prea tarziu pentru ca pierdem recolta si stupii roiesc, prea curand pentru ca racim cuibul si dezvoltarea familiei stagneaza, fapt care tot cu pierdere de recolta se soldeaza. Bine dar cand este prea curand si cand prea tarziu?

Prea curand este:

-          cand ramele din corp nu sunt complet ocupate cu albine, inclusive fagurii artificiali de la margine, pe care unii apicultori ii pun cu ocazia vitezei de primavera;

-          cand culesul nu se declanseaza la data obisnuita, stiut fiind ca de la un an la altul poate sa existe un decalj de 10 – 15 zile;

-          cand timpul este nefavorabil sau nesigur in urmatoarele 7 – 8 zile, conform previziunilor meteo.

Prea tarziu este atunci cand albinele fac “barba” la ordinis, semn ca un roi se pregateste sa iasa; caz in care recolta este compromisa.

Momentul ideal este greu de precizat. Activitatea de la urdinis si aspectul cuibului ar putea sa ne dea cateva indicatii in acest sens.

Cand:

-          albinele pleaca si vin in masa lovindu-se unle de altele

-          gramajoarele de polen de pe picioruse au dimensiuni maxime

-          gusa este plina cu nectar

-          partea de sus a ramelor este albita, atunci se impune de urgenta punerea magazinelor.

Totusi profesionistii nu isi fac atatea probleme preferand sa actioneze mai devreme decat prea tarziu, ei aseaza magazinul cand corpul de stup este relative plin cu albine, dar pentru orice eventualitate, ei intercaleaza o foaie doua de ziar. In felul acesta caldura nu se pierde, iar albinele pot distruge acest baraj cand doresc sa o faca. Inconvenientul este ca uneori perforarea ziarului si ocuparea etajului superior are loc inainte ca populatia sa atinga o dezvoltare satisfacatoare intrucat, albinele stiu din instinct ca sus va fi mai bine pentru ele. In consecinta este mai indicat ca in loc de ziar , sa se intercaleze un podisor prevazut cu un orificiu de circa 25 mm. In ziua in care magazinul va fi invadat de un mar enumar de albine, vom putea prin indepartarea acestui podisor sa acordam fara riscuri noilor generatii spatial pe care il revendica.

In ce priveste fagurii din magazine si aranjamentele lor este bine sa-i eliminiam pe cei vechi (negri), deformati sau rupti, sa-I asezam la margine pe cei ce au servit la cresterea puietului si  nu este  rau daca in mijloc vom pune 2 – 3 faguri netrasi unul langa altul.

De ce unul langa altul?

Pentru ca daca ii vom intercala intre doi faguri crescuti, acestia vor fi crescuti in detrimental celor noi , obtinandu-se astfel rame foarte inegale.

Se stie ca lipsa de spatiu favorizeaza roitul. Cu toate masurile luate, acest fenomen se intampla totusi, nu numai in stupinele incepatorilor ci si in stupinele mari mai greu de supravegheat.

Ce facem cand roiul a plecat, stim?

Dar daca nu a plecat inca?

Solutia este sa procedam la o roire artificiala, caci incercarile de a-l scoate din frigurile roitului prin ruperea botcilor si suplimentarea spatiului nu dau rezultate. Mai multe metode pot fi folosite, insa cea mai buna gandesc ca este cea a evantaiului. Pentru aceasta trebuie sa avem 3 stupi mici sau roinite pe care ii asezam unul lanaga altul pe locul stupului roitor, dup ace l-am tras pe acesta in spate. Impartim in mod egal ramele stupului roitor astfel incat fiecare sa aiba rame cu miere, polen si puiet, avand grija sa le lasam din puzderia de botci doar 2 – 3 din cele mai frumoase (s-a constatat ca botcile lungi si subtiri nu valoreaza mare lucru). In cazul in care in unul din roiuri dam peste matca acestuia nu ii mai lasam botci sau puiet necapacit. Toate roinitele vor fi completate cu faguri construiti sau artificiali. Pentru a egaliza si albina, vom avansa stupusorul mai putin activ, si din contra, vom trage inapoi pe cel ce prezinta o circulatie mai mare la urdinis. Dupa 2 – 3 zile cei doi stupusori de la margine vor fi indepartati cu circa 10 cm, repetand aceasta figura pana ajunge la o distanta satisfacaotoare.

Metoda da bune rezultate in cazul unei inmultiri de voie cu mentiunile ca:

-          familia ce urmeaza a fi divizata va fi una din cele mai bune din stupine in ce priveste productia, blandetea, rezistenta la boli, curatenia etc

-          ea va fi stimulata si eventual ajutata cu puiet in eclozionare, pentru a ajunge la dezvoltare maxima, premergatoare roitului

-          roiurile formate vor fi hranite din abundenta si eventual intarite cu cate un fegur cu puiet

-          daca la data divizarii gasim la una din familiile bune  din stupina botci de schimbare linistita a matcilor, putem sa le dam celor doua roiuri orfane, daca nu ecestea isi vor face singure matci.

Este o metoda comoda si sigura, care permite incepatorilor ca pana in toamna sa obtina trei familii de albine pe 6 – 7 rame. Pentru apicultorii putin mai versati si care isi propun obtinerea unui numar mare de botci, respective un numar mai mare de roiuri, recomand ca deosebit de importanta metoda descrisa cu atata competenta de Z. Voiculescu in revista noastra din aprilie 1984. aceasta metoda consta in:

-          introducerea intr-o familie foarte buna rame cu puiet capacit pentru intarirea acesteia cu puiet tanar;

-          introducerea la data cand acest puiet a eclozionat, a unui figure recent crescut in mijlocul unei alte familii  foarte bune (de prasila), pentru obtinerea oualor necesare

-          orfanizarea familiei crescatoare si restrangerea ei numia pe ramele cu pastura si miere

-          fasonarea fagurelui cu oua, taind portiunile fara oua in asa fel incat majoritatea celor 30 de celule cu oua pe care le vom lasa sa se afle pe marginea taiaturilor, largirea acestor celule cu un creion si indepartarea oualor care eventual s-ar afla in dreptul lor, pe partea opusa

-          introducerea fagurelui cu oua in familia crescatoare si hranirea ulterioara a ei

-          decuparea botcilor rezultate si grefarea lor la roiurile sau nucleele care vor fi formate in aceiasi zi.

In afara de valorificarea optima a culesului nectarifer de la salcam si inmultirea familiilor de albine – lucrari ce caracterizeaza activitatea apicola din luna mai – nu trebuie neglijata nici obtinerea celorlalte produse ale stupului (polen, ceara, propolis si de ce nu laptisor sau venin), cunoscut fiind ca rentabilitatea apiculturii depinde din an in an mai mult de diversificarea acestei indeletniciri.

 

 

(Revista Apicultura in Romania nr. 4 din 1987)

 

Datorita iernarii prelungite si primaverii capricioase… apreciem ca unele famili de albine nu vor putea valorifica culesul de la salcam in masura sa asigure o cantitate apreciabila de miere marfa daca nu se vor lua masuri corespunzatoare. Deaceea recomandam ca fiecare stupina, inainte de a fi deplasata la masivele de salcam, sa fie verificata sub aspectul dezvoltarii familiilor de albine: cele apte sa culeaga independent sa fie luate in evidenta separat, iar cele slabe sa fie amplasate (stupii) doua cate doua, perechi la o distanta de 60 – 70 cm intre stupi. La asezarea pe noua vatra se va tine seama de modul cum vor fi filosite, adica independent sau imperecheate. Dupa declansarea culesului, in cea dea 3-a zi, seara, unul din stupii din fiecare pereche, va fi mutat pe un loc nou la circa 6 – 8 m distanta de vechiul loc. Stupul ramas va fi deplasat ca sa ocupe centrul spatiului dintre cei dou stupi pereche, care la asezare vor avea o distanta intre ei de cel mult 60 – 70 cm. In stupul ramas, care va primi culegatoarele de la cel deplasat, se va crea spatiu necesar depozitarii mierii. Nu este necesar a se lua masuri pentru protectia matcii deoarece pe timpul culesului nu se pune problema atacarii matcii de catre albinele culegatoare de nectar, venite din familia mutata. Familia mutata isi va forma un nou lot de culegatoare in 2 – 3 zile. Datorita nectarului adunat in cele trei zile de cules nu se va da apa in hranitor familiei ramasa fara culegatoare. Trebuie retinut ca de la o familie puternica se obtine mai multa miere decat de la doua familii slabe.

(Revista Apicultura in Romania nr. 5 din 1978)

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>